Imobiliare Acasa utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie.

Cum să locuieşti mai bine. Popeşti-Leordeni, Bragadiru şi Tunari sunt localităţile cu cele mai multe locuinţe noi livrate în jurul Bucureştiului. Cine vine din urmă?

Cum pandemia a transformat în normalitate lucratul de acasă, iar unele companii au ales să păstreze acest obicei, pentru mulţi angajaţi drumul zilnic de acasă până la birou nu mai este o necesitate, astfel că mutatul ceva mai departe de agitaţia din Bucureşti, într-o localitate de unde totuşi să se poată ajunge destul de rapid în Capitală, este o alternativă tot mai frecvent aleasă. În februarie 2021, Consiliul General al Capitalei a decis suspendarea PUZ-urilor în cinci sectoare ale Bucureştiului până în 2022, prin urmare dezvoltatorii s-au reorientat către localităţile limitrofe Capitalei.

Popeşti-Leordeni, Bragadiru, Tunari, Voluntari şi Otopeni sunt localităţile de lângă Bucureşti care concentrează cele mai multe locuinţe nou-livrate în 2021, menţinându-se astfel la vârf, în vreme ce Dobroeşti a coborât în top, după ce avusese o ascensiune rapidă în anii trecuţi.

Datele disponibile pe platforma Tempo a Institutului Naţional de Statistică (INS) arată astfel că Popeşti-Leordeni şi Bragadiru aveau peste 1.000 de locuinţe noi fiecare la sfârşitul anului trecut, iar din urmă vine Tunari, o localitate din nordul Bucureştiului, unde în 2021 au fost date în folosinţă 926 de locuinţe noi, de peste două ori mai multe faţă de anul precedent.

Cu peste 500 de locuinţe noi fiecare, se mai remarcă localităţile Voluntari (763 de livrări în 2021, plus 340 faţă de anul precedent) şi Otopeni (680 de livrări în 2021, mai puţine cu 23). Comunele Tunari şi Voluntari au atras, ca număr, cele mai multe noi livrări anul trecut. Procentual, se remarcă şi alte localităţi. De menţionat este că în platforma Tempo au fost selectate doar localităţile cu peste 100 de locuinţe noi livrate în cursul lui 2020.

În afară de Otopeni, şi în alte localităţi-satelit ale Bucureştiului se observă scăderi ale numărului de livrări anul trecut. Este cazul în Bragadiru (minus 236) şi Dobroeşti (minus 107).

„Sunt multe proiecte noi şi bune care se livrează, însă nu putem spune că cererea este în creştere, ci mai degrabă se menţine la nivelul anilor anteriori“, spune reprezentantul unei agenţii imobiliari din Voluntari.

Situaţia este similară şi în Tunari, potrivit unei alte agenţii.

„Anul acesta, piaţa s-a dus în cap din primăvară încoace, vânzările au fost mai slabe. Case s-au tot construit, dar este vorba despre proiecte care au fost contractate anul trecut şi au avut ca finalizare anul acesta. Cererea nu este însă foarte mare, ba chiar a scăzut drastic“, spune reprezentantul unei firme care intermediază vânzări de locuinţe în Tunari.

În ceea ce priveşte localităţile Chiajna şi Ştefăneştii de Jos, în cazul cărora Ziarul Financiar a scris de mai multe ori în ultimul an că datele statistice nu reflectă realitatea din teren, se observă acum că INS consemnează 106, respectiv 164 de livrări anul trecut, faţă de 44, respectiv 14 cu un an în urmă. Ţinând cont de ritmul de dezvoltare din aceste două localităţi, aceste cifre par a fi oricum departe de realitate, dezvoltatorii lucrând la foc automat la construcţia blocurilor de apartamente.

„Iniţial, noi am căutat să ne cumpă­răm teren în Bucureşti, dar ne-am dat seama că, din punct de vedere financiar, este foarte greu să ai acces la terenuri mari în zone bune. Aşa că am ales Corbeanca, pentru că este o zonă civilizată, o comunitate în regulă, suntem aproape de pădure şi de lac şi sperăm la mai puţină poluare. Am luat un teren de 800 de metri pătraţi pe care vom construi o casă, vom avea şi curte. Vorbind şi cu alţi prieteni care s-au mutat acolo, ne-au spus că, într-un fel sau altul, vom găsi modalităţi să ne descurcăm cu transportul, care era principala noastră grijă“, spune Manuela, care şi-a cumpărat recent un teren în afara Bucureştiului.

An de an, noi poli de dezvoltare rezidenţială se remarcă în jurul Bucureştiului, cu creşteri importante ale numărului de locuinţe noi, indicând modul în care evoluează interesul celor care vor să scape de agitaţia din interiorul oraşului. Deşi infrastructura nu este în avantajul dezvoltării acestei zone metropolitane, ama­tori de locuinţe în afara Capitalei există în continuare.

Cum pandemia a transformat în normalitate lucratul de acasă, iar unele companii au ales să păstreze acest obicei, pentru mulţi angajaţi drumul zilnic de acasă până la birou nu mai este o necesitate, astfel că mutatul ceva mai departe de agitaţia din Bucureşti, într-o localitate de unde totuşi să se poată ajunge destul de rapid în Capitală, este o alternativă tot mai frecvent aleasă.

Regiunea Bucureşti-Ilfov, care include toate comunele şi satele din jurul Capitalei, a continuat să crească din punctul de vedere al numărului de livrări de locuinţe în 2021, cu un total de 22.010, potrivit datelor din platforma Tempo a Institutului Naţional de Statistică.

Este astfel vorba de o creştere cu 6% faţă de anul precedent, cu aproape 21.000 de livrări. Doar în şase ani din 1990 încoace au mai fost livrate anual peste 10.000 de locuinţe în regiunea Bucureşti-Ilfov, însă pragul de 20.000 nu mai fusese niciodată atins până în 2020.

Chiar dacă, strict în Bucureşti, livrările au fost în scădere, dacă se ia în calcul toată regiunea Bucureşti-Ilfov, se vede o creştere cu peste 1.200 de locuinţe, până la 22.010 unităţi noi, un nou record, semn că în continuare se dezvoltă localităţile-satelit ale Capitalei, mai ales după ce, în februarie 2021, Consiliul General al Capitalei a decis suspendarea PUZ-urilor în cinci sectoare ale Bucureştiului până în 2022. Niciunul dintre acestea nu a fost însă votat până acum, în contextul în care au fost identificate probleme în cazul proiectelor mai vechi, care erau pregătite să meargă spre etapa de vot, după cum spunea recent Nicuşor Dan, primarul Capitalei, în emisiunea ZF ÑInvestiţi în România!“. Discuţia despre urbanism şi despre autorizarea de proiecte noi în Capitală a revenit în prim-plan în ultimele săptămâni, după ce Tribunalul Bucureşti a decis anularea în instanţă a Planului Urbanistic General (PUG).

Deşi nu este o decizie executorie şi definitivă, această veste influenţează în mod negativ investitorii care îşi propun să dezvolte proiecte mari, integrate, astfel că anularea PUG-ului a început deja să genereze consecinţe în piaţă.

În 2021, peste 183.000 de apartamente au fost tranzacţionate în România, cel mai ridicat nivel din ultimii cinci ani, chiar dacă 2021 a fost al doilea an de pandemie, unul în care efectele asupra economiei au început din plin să se resimtă. Din cele 183.032 de apartamente care s-au vândut anul trecut, 52.004, adică mai mult de un sfert, au vizat doar Bucureştiul, potrivit datelor colectate de la Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI) şi centralizate de ZF.

Sursa: zf.ro